Titlul este numele unei cărți apărute la noi prin 1981. Nu mai știu cum a ajuns la mine, cred că am luat-o suvenir de pe undeva, pare-mi-se chiar de la Chișinău acum fix 2 ani. Cartea descrie câteva expediții vânătorești ale autorului, presărate cu detalii despre faună, floră și situația plaiurilor românești la momentul respectiv. E scrisă de un anume Alexandru Filipașcu, despre care n-am găsit prea mare lucru, cu excepția acestui articol.

Am găsit în schimb detalii despre tatăl său, Alexandru Filipașcu senior, care se pare că a fost un super om cu rădăcini vechi în zona Maramureșului. A fost primar în Sighet și a scris printre altele o capodoperă despre istoria Maramureșului. A murit trimis la canal de canaliile de comuniști: „face o cangrenă la un picior şi, din cauză că mirosea foarte urât, este dus în localitatea Valea Neagră, care, printr-o ironie a sorţii, azi se numeşte Lumina. Localitatea este pe malul mării, vizavi de Năvodari şi Mamaia. Alexandru Filipaşcu se stinge aici de septicemie, în 20 decembrie. Familia a aflat unde este îngropat abia în 1993 şi, când s-au dus şi i-au aranjat mormântul, cu toate că era vară, o mătuşă de-a lui din Petrova i-a colindat o colindă pentru că ştia că a murit de sărbătorile de Crăciun”. Am lăsat detaliul vizavi de picior ca să îți aduci aminte de el când auzi pe cineva că „era mai bine înainte” și eventual să-l transmiți mai departe în momentul respectiv.

Cartea este în sine un strigăt de ajutor vizavi de situația naturii. Era durere mare încă de pe atunci, se tăiau păduri în prostie, se dădea foc jnepenișului dușman-al-poporului, se otrăveau animale și se răspândeau tot felul de inepții despre fauna munților. Sunt în ea exemple elocvente despre ce se poate întâmpla când îți bați joc de natură cum ar fi masivele inundații din ’75 care au distrus sate întregi, drumuri, poduri și căi ferate și câte și mai câte. Nimic nu s-a schimbat de atunci, natura care echilibrează procesele din jurul nostru și ne protejează de extreme e distrusă sistematic. Iar cauza o cam știm cu toții: proastă guvernare cauzată de corupție cauzată de lăcomie.

Am cartea, dacă o vrei împrumut dă-mi de veste. E bună, îți face poftă de călătorit pe coclaurile locale și-ți dă un ghiont în a fi mai recunoscător pentru câte chestii faine îți oferă natura pe care o găsești la o aruncătură de băț de tine.

În rest toate bune. Vezi pe unde mergi zilele astea, e cod galben de vreme dubioasă. Iarna eu unul nu prea organizez excursii, dar de la primăvară încolo ține ochii pe pagina Călătorul Claudiu și hai la plimbare prin România.

Expediții la noi acasă
Etichetat pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *